Guvernul american, prin CFTC (Commodity Futures Trading Commission), supraveghează bursele de mărfuri prin impunerea obligativității raportării pozițiilor care exced un anumit volum. Astfel, se realizează un raport, care include toate bursele americane de mărfuri și pozițiile aferente lor, raport denumit Commitment of Traders sau, mai pe scurt CoT, care este elaborat în fiecare zi de marți și dat publicității în fiecare vineri.
Grupe de participanți în piață, incluse în raport
Comercianții (commercials, smart-money): producători și consumatori de mărfuri (mari firme sau societăți, hedgeri).
Non-comercianții (non-commercials): fonduri, mari bănci sau mari traderi/societăți de trading.
Mici comercianți sau speculanți (non-reportables, retail, dumb-money): mici fonduri, mici bănci sau traderi/societăți de trading și companii care tranzacționează volume mai mici de contracte futures sau opțiuni. Comercianții beneficiază de condiții mai avantajoase în piață, precum taxe de tranzacționare mai reduse.
Comercianții sunt cei care mișcă piața și folosesc contractele futures și opțiunile în scopuri de hedging, limitând riscul la maxim. Ei se asigură împotriva creșterii (consumatorii) sau scăderii (producătorii) prețului, prin cumpărarea sau vânzarea de contracte futures sau opțiuni. Aceștia cunosc cel mai bine piața și produsul tranzacționat și recurg la analiza fundamentală pentru a decide când e momentul oportun să intre/iasă în/din piață.
Non-comercianții contribuie la echilibrarea mișcării pieței datorate acțiunilor comercianților, prin luarea unor poziții speculative, cu scopul realizării unui câștig relativ rapid. Scopul acestora este pur speculativ, motiv pentru care sunt denumiți generic mari speculanți (large speculators). Aceștia își asumă riscuri controlate, în contradicție cu comercianții.
În sfârșit ajungem și la micii comercianți (small speculators, retail), care derulând volume mici, nu intră sub incidența raportării pozițiilor la CFTC. Scopul acestora este, de asemenea realizarea de câștiguri relativ rapide, recurgând la specularea cursului. Micii comercianți recurg adesea la analiza tehnică pentru a decide când e momentul oportun să intre/iasă într-o/dintr-o tranzacție. Aceștia sunt denumiți generic mici speculanți (small speculators) și de regulă nu au un mare aport la mișcările din piață.
Traderii profesioniști din ultimele două categorii urmăresc mișcările celor din prima categorie, adică a comercianților. Fiecare participant în piață, din cele trei grupe, sunt înregistrați ca atare de către CFTC. Cei din grupa comercianților sunt supuși la controale temeinice, datorita faptului că beneficiază de o reducere de taxe.
Nu există însă o delimitare foarte clara între cele trei categorii de participanți la piață. Astfel, se poate întâmpla ca o societate să fie înregistrată drept comerciant pe o bursă iar pe alta drept speculant (non-comercial). De asemenea, un fond poate figura pe o bursă drept non-comerciant iar pe altă bursă, unde derulează un volum mai mic, drept mic comerciant, nefiind supus obligativității raportării pozițiilor din piață (non-reportables).
Având în vedere toate cele enunțate mai sus, ne putem lesne imagina, că cel mai avantajat dpdv. al tradingului este retailul, pozițiile și activitățile din piață ale comercianților fiind publice și ușor de urmărit. În plus, comercianții nu acordă foarte mare atenție cursului activului pe perioade scurte de timp, lucru pe care însă îl fac marii si micii speculanți.
Majoritatea traderilor folosesc analiza tehnică a graficelor, ignorând total datele CoT, lucru total greșit, deoarece analiza tehnică furnizează o posibilă imagine viitoare a pieței, bazându-se pe date istorice, în timp ce datele CoT furnizează o imagine viitoare a pieței, bazându-se pe date cu implicație in viitor (contractul futures stipulează în prezent un posibil preț viitor). În plus, pentru o mai bună imagine, se poate urmări și evoluția istorică a contractelor futures. Ținând cont de acest aspect, raportul CoT este foarte popular printre cei care fac swing sau trading pozițional.
Tipuri de produse incluse în raportul CoT
Raportul CoT include următoarele produse bursiere: valute (printre care și Bitcoin), produse energetice (petrol, benzină, gaz, ulei), cereale (grâu, porumb, soia, orez, etc.), bovine (inclusiv hrană), metale (aur, argint, cupru, paladiu si platină), produse agricole (cacao, bumbac, cafea, zahăr, etc), indecși (S&P 500, S&P 400, Nasdaq 100, Dow Jones și Russel 2000) și nu în ultimul rând titluri de stat.
Interpretarea datelor din raportul CoT
Raportul CoT e interesant din perspectiva imaginii fundamentelor pieței. Pentru a-si face o imagine de ansamblu asupra pieței, este obligatoriu de urmărit pozițiile nete (Net Position = net long - net short) ale comercianților, care oferă o perspectiva asupra raportului dintre producători si consumatori (balanta dintre cerere si oferta de produse), dar si numărul de poziții long si short.
In timp ce comercialii urmăresc mai mult date fundamentale, speculanții pun baza pe analiza tehnica, datele CoT folosindu-le in confirmare deciziilor.
Tradingul bazat pe datele CoT presupune si analiza tehnica a cursului si recurgerea la datele furnizate de diverși indicatori tehnici, precum RSI. O perspectiva asupra pieței o oferă Open Interest (OI), care poate furniza informații importante in luarea unei decizii. Spre exemplu, daca cursul se mișca lateral iar OI este in scădere, se considera ca avem un semnal bullish, deoarece reprezinta un indiciu că comercialii își acoperă pozițiile short. Daca însa, pe un curs lateral, OI este in creștere, atunci avem de-a face cu un semnal bearish, deoarece acest fapt reprezinta in indiciu, ca comercialii își cresc pozițiile short. OI se interpretează de regula împreuna cu volumul dar ținând cont si de curs.
Raportul CoT vine sub mai multe forme si-n mai multe formate. O prima clasificare o reprezinta forma scurta si forma detaliata. Apoi, mai e clasificat in funcție de participanții la piața: Legacy (cel mai popular), Supplemental, Disaggregated si Traders in Financial Futures.
O alta clasificare e pe grupe: raportul doar pe futures si raportul pe futures, combinat cu opțiuni.
Legacy cuprinde pozițiile short/long/spreading ale celor trei mari grupe de participanți, precum si Open Interest. Raportul apare in doua formate: scurt si detaliat.
Supplemental cuprinde 13 contracte pe mărfuri agricole si include atât contracte futures cat si opțiuni. Acest raport împarte Open Interest pe trei grupe de participanți: comercianții, non-comercianții si traderii de indecși.
Disaggregated clasifică comercianții cu o mai mare granularitate (raport dezagregat) în producători, comercianți, procesatori si swap dealeri, pe când non-comercianții apar drept managed money si other reportables.
Traders in Financial Futures cuprinde certificate de trezorerie, acțiuni dar si valute. Si in acest caz avem o clasificare in dealer/intermediary, asset manager/institutional, leveraged funds si other reportables.
În figura de mai jos, putem observa un raport detaliat, Legacy CoT pe grâu, de pe bursa CBOT (Chicago Board of Trade), cu raportul de calcul al Open Interest, marcat cu linii colorate. Observăm că suma totală de contracte long este identică cu suma totală de contracte short, spreading-ul fiind inclus în calcul.
 |
| Raport detaliat CoT (Legacy) pe grâu |
Open Interest, sau mai pe scurt OI, reprezintă numărul total de contracte deschise între două entități: vânzător și cumpărător. Long este o poziție de cumpărare iar Short de vânzare. Spreading-ul reprezintă o strategie de arbitraj, adoptată de non-comercianți, care implica achiziționarea unui număr egal de contracte de cumpărare (Long) și de vânzare (Short).
În interpretarea raportului CoT, se urmărește evoluția istorică a OI, precum și a poziției nete (Net Position = net long - net short) a comercianților. Pe lângă acești parametri, se mai urmărește evoluția cursului și volumului activului. În funcție de aceștia se poate obține o imagine posibilă a pieței.
OI este un bun indicator, care împreună cu prețul istoric si evoluția volumului, ajută la confirmarea trendului. Astfel, dacă OI crește împreună cu prețul și volumul, atunci putem trage concluzia că trendul ascendent se consolidează. Dacă însă, OI crește împreună cu volumul dar prețul scade, atunci avem de-a face probabil cu o piață în regres (tendință clară de descreștere a trendului). O piață care începe să intre în declin se caracterizează printr-o scădere a prețului pe fondul creșterii volumului și a OI. Piața se stabilizează în momentul în care toți cei trei factori sunt în scădere.
Nu există o recomandare clară cum să se folosească datele din raport. Totul ține de specificul pieței și al produsului tranzacționat, dar și de sezonalitate în cazul produselor agro. În general, se urmărește graficul istoric al poziției nete și se reacționează când se ating valori în zonele extreme.
Importanța CoT pentru retail
După cum am mai amintit, hedge fond-urile se confruntă cu obligativitatea raportării pozițiilor lor dar în același timp fac parte și dintre câștigătorii burselor, lucru care ar trebui să-i facă pe retail traderi să "meargă alături" de acestea și nu împotriva lor.
Din datele CoT putem vedea cum sunt poziționate hedge fondurile și acționa ca atare. Sunt anumite tipare pe care le urmăresc fondurile atunci când investesc. Acestea le vom explica în cele ce urmează.
Din datele CoT putem extrage poziția netă (net position), care ne dă diferența dintre pozițiile long și short. Când valoarea e pozitivă atunci există mai multe poziții long în piață decât short. În altă ordine de idei, când valoarea diferenței este negativă atunci numărul de poziții short îl excede pe cel al pozițiilor long.
Este de urmărit cu cât scade sau crește numărul de poziții long/short pentru a ne face o idee cum sunt orientați și acționează hedge fond-urile. Hedge fond-urile cumpără sau vând cantități mari în mai multe tranșe, de-a lungul mai multor zile sau săptămâni, lucru care poate fi urmărit săptămânal în rapoartele CoT.
Cursul unui activ constă dintr-o înlănțuire de impulsuri și corecții, printre care se intercalează zone de distribuție și acumulare. Dacă observăm pe un trend ascendent, că hedge fond-urile au început să-și lichideze pozițiile long dar nu au adăugat noi poziții short, atunci ne putem aștepta la o mișcare de distribuție laterală, care poate fi urmată de o cădere a cursului în cazul în care fondurile deschid poziții short (v. figura de mai jos).
Cele prezentate mai sus sunt scenariile de bază după care acționează hedge fond-urile. Din aceste scenarii mai derivă o serie de scenarii secundare, din care hedge fondurile adună lichiditate de la retail pentru a-și mări pozițiile. Astfel, dacă pe un trend ascendent, observă că se deschid poziții short fără a se închide long-urile, atunci probabil ca vom asista la o mică corecție prin care hedge fond-urile dau senzația că marchează profiturile în ideea de a determina retailul să vândă, prețul activului scăzând, urmând ca hedge fond-urile să deschidă noi poziții long din fondurile recent obținute (v. figura de mai jos). O situație similară se întâlnește într-un scenariu bearish.
Câteva observații înainte de final
Valutele (Forex)
Cu toate că-n raportul CoT sunt incluse valute, majoritatea volumelor pe valute se realizează OTC (extra bursier), nu pe exchange-uri de futures. Cu toate acestea, este de urmărit orientarea hedge fond-urilor (long/short).
Bitcoin
În cazul Bitcoin sunt de urmărit marii speculanți, deoarece comercianții sunt prezenți în număr foarte mic în momentul de față. Comercianții din Bitcoin sunt de regulă minerii (producători) și în oarecare măsură hedge fondurile (consumatorii).
De asemenea, în momentul de față, volumele se produc pe exchange-urile specializate, însă bursele mari vin tare din spate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu